Da, asta am devenit : un vanator de bani din bugetele aprobate anul trecut. Cu toate ca sunt aprobate, incasarile sunt mici, asa ca stau la panda si iau pulsul...ce s-a mai incasat, cat s-a mai incasat, cand se mai incaseaza, s.a.m.d.Daca aud ceva bun, trebuie sa fiu rapid ca sa nu-mi ia altcineva cascavalul. Si ganditi-va ca nu sunt bugetar. Mi-e mila deja de cei de-acolo...
Pana acum, in cadrul firmelor private, era vorba doar de putere. Acum este vorba si de AGILITATE.
Pe vremuri de criza trebuie sa fiu agil (ca un animal de prada?...) nu numai determinat.
Si flexibil...Din cand in cand trebuie sa ma opresc si sa ma uit in jur - poate ce fac eu nu mai este de actualitate, poate ce gandesc eu nu mai e in trend. Si atunci neaparat ...ma schimb...si asa supravietuiesc.
Asta la inceput. Pentru ca daca fac asta mereu - luna de luna sau chiar saptamana de saptamana - nu se mai pune problema supavietuirii.
Voi observa ca, de fapt, devin mai puternic. Nu mai ma gandesc la proiecte mari, ci adopt politica pasilor marunti...Nu mai trebuie sa-mi ating targetele si obiectivele pe termen lung neaparat. Pentru ca s-au schimbat multe de cand le-am pus si acum pot fi prea ambitioase sau au devenit prea usor de atins...
Am devenit proactiv? Cateodata cred ca nici nu mai e necesar daca reactiile mele sunt prompte si in directia buna...In fond si proactivitatea este o reactie la viteza cu care se schimba mediul de afaceri, familial, social, profesional, etc.
Si nu in ultimul rand...Incerc sa fiu pregatit pentru orice...dar orice.. bun, rau -nu conteaza...si sa actionez in consecinta.
Adica -proactivitatea consta in faptul ca sunt pregatit, iar reactia prompta si rapida este data de agilitatea, pe care incerc sa mi-o cultiv.
Dar...n-am sa uit niciodata sa fiu bland si iubitor.
Eu zic ca se poate...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu